PS: Marius, asa se face un derapaj!

Sportivii romani au obtinut rezultate foarte bune la toate disciplinele incluse in acest campionat: motocros, supermoto, viteza si enduro. Astfel, la motocros, pilotul Top Cross TCS, Adrian Raduta a obtinut primul sau titlu de campion est-european la clasa MX1, dar este demna de mentionat si performanta micutului Robert Tompa, care s-a clasat al treilea la clasa MX65, in conditiile unei concurente extrem de puternice din partea pilotilor bulgari. La viteza, Catalin Ciolan a devenit campion la clasa 125SP, iar Cristina Udrescu a obtinut locul trei la aceeasi clasa. Un rezultat aparte este cel obtinut de Peter Gagyi la supermoto clasa S Open, multiplul campion national reusind sa se claseze pe locul trei.

Rezultatele obtinute de pilotii romani in Campionatul Est European pot fi clasificate drept excelente. Marton Szilveszter a devenit campion la clasa E1, Ervin Zsolt Kovacs a repetat performanta de anul trecut, castigand clasa E2, urmat de Ioan Tara, iar podiumul celei mai puternice clase, E3 a fost in intregime romanesc: Andras Elek s-a clasat pe cea mai inalta pozitie, urmat de Tudor Mircea Cristea si Emanuel Gyens. Dupa ce a fost cea mai tanara concurenta care a reusit sa termine cu bine o editie a Red Bull Romaniacs, Sorina Sandu a devenit si campioana est europeana la enduro fete, iar Patrick Boissy s-a impus la clasa dedicata veteranilor.

In clasamentul pe echipe, Romania a luat trei locuri doi, la motocros, viteza si supermoto, si un loc intai, la enduro.

Declaratii sportivi

Adrian Raduta: “M-am luptat cu mine insumi”
“Sunt foarte fericit pentru primul titlu de campion est european dar sunt si foarte constient ca au lipsit adeversarii redutabili. Asa ca, in primul rand, m-am luptat cu mine insumi, am reusit sa termin fiecare mansa fara prea mari incidente si am cautat sa-mi imbunatatesc performantele. Nu trebuie sa uitam ca am alergat impreuna cu sportivii de la clasa MX2, motocicleta mea nefiind foarte diferita de a acestora, cu o capacitate de 305 cmc. Nu m-am multumit doar cu postura de lider la clasa mea, MX1, si am cautat sa ma lupt cu pilotii de la MX2, care sunt foarte valorosi, as putea sa-i mentionez pe Hristian Ilievski, Nikolay Kolev sau Todor Totev.”

Catalin Ciolan: Campion la 15 ani
“Sunt cel mai tanar pilot de la viteza, clasa 125SP, asadar consider ca m-am descurcat bine, este un rezultat care ma ambitioneaza sa continui in aceeasi nota anul viitor. Sincer, la inceputul sezonului, nu ma asteptam sa obtin aceasta performanta.. Apoi, la etapa din Turcia am avut probleme cu motocicleta si nu am punctat, dar din fericire, conform regulamentului, cel mai slab rezultat al sezonului nu a contat in clasamentul general. Pentru 2010 mi-am propus sa raman la aceeasi clasa, atat in campionatul est european cat si in cel national si sa experimentez campionatul Alpe Adria.”

Ioan Tara: “Anul viitor ma voi concentra pe enduro extrem”
“Nu am cum sa nu fiu multumit de acest titlu, mai ales ca acesta a fost pentru mine primul an in care am mers la curse. Am planuri mari pentru anul viitor, doresc sa particip la mai multe etape din proaspat infiintatul Campionat Mondial de Enduro Extrem, cum ar fi Erzberg, Red Bull Romaniacs sau Hell’s Gate.”

Andras Elek: “O realizare importanta”
Voi fi foarte multumit anul viitor daca voi reusi sa obtin aceleasi performante. Enduro este un sport scump si sponsorii sunt foarte importanti, eu si cu Tudorel suntem singurii care au participat la toate cele cinci etape ale campionatului.”

Tudorel Cristea: “Cel mai mult ma bucur pentru echipa Romaniei”
“Sa vad echipa de enduro pe primul loc este cea mai mare satifactie pentru mine. Suntem cu adevarat o echipa, am demonstrat ca functionam foarte bine si ca suntem pregatiti pentru urmatorul nivel de performanta. In plan personal, consider ca am reusit sa depasesc un plafon, ne-am luptat pana in ultima etapa si nu ne-au despartit mai mult de doua trei puncte”.

Marton Szilvestzer: “Ma reintorc la antrenamente”
“Am devenit campion national si est-european la E1, e un pas foarte mare pentru cariera mea, dar deocamdata am sa raman tot la aceasta clasa, la care in doi ani de zile am acumulat o foarte buna experienta. M-am antrenat foarte mult, atat la sala de forta cat si pe motocicleta si asta am de gand sa fac si in continuare.”

Ervin Zsolt Kovacs: “Simt ca pot si mai mult”
“Am inceput motociclismul doar de patru ani, asa ca a trebuit sa compensez cu antrenamente zilnice, pe care le fac insa cu mare placere. Sezonul viitor doresc sa particip tot in acest campionat, alaturi de cel national, dar simt si ca inca mai pot creste, asa ca am sa imi incerc norocul in competitiile de enduro extrem ca Hell’s Gate, Erzberg Rodeo sau Red Bull Romaniacs.”

Cristina Udrescu: “Primul meu an la curse”
“Sezonul 2009 a fost primul in care m-am dat oficial, nu doar din placere si mi-a placut foarte mult motocicleta Aprilia RS125 SP, pe care am primit-o de la Mircea Vrajitoru. Este foarte diferita fata de motocicleta de 1.000 cmc cu care am participat la alte curse, oferind alt gen de provocari. Le multumesc lui Mircea Vrajitoru, Ionut Mistode si W. Adrian zis “Balamuc” pentru sprijinul acordat si sper ca anul viitor sa ma calific pentru finala de campionat european de la Albacete.”

Sorina Sandu: “Sunt pregatita pentru Campionatul European de Enduro”
Alergand la fete, am avut o singura adversara, in prima etapa, cea din Grecia, despre care toata lumea a spus ca a fost cea mai dificila. Totusi, m-am luptat cu traseul, acelasi de la baieti si satisfactia a fost mare cand am reuseam sa inchei portiunile dificile. Astept cu nerabdare sezonul 2010, in care cel mai probabil voi concura in Campionatul European, alaturi de 11 fete, pe parcursul a sase etape, dar voi alerga si in est-european”.

Feriti in zilele precedente de probleme provocate de calitatea benzinei, pilotii Vectra Racing au cazut si ei prada carburantului in etapa a patra. Cea mai grava problema a fost la Mani Gyenes care, astazi, nu a putut rula cu o viteza mai mare de 110 km/h (traseul permitea si viteze de peste 150 km). Mizeria din benzina a infundat carburatorul si peste jumatate din traseu, Mani s-a chinuit sa ruleze intr-un ritm care sa ii permita ramanerea in primii 10 in clasamentul general. In cele din urma, a reusit sa termine cu al saptelea timp al zilei pastrandu-si locul 8
din clasamentul general al raliului si pozitia de lider de la clasa Productie.

Nici carburantul utizilat de Marcel Butuza nu a fost unul bun, cei doi alimentand ieri de la aceeasi benzinarie insa motorul de la 525 MecaSystem a rezistat mai bine. Etapa numita Minele Bleida a fost una cu extrem de multa piatra, treceri prin oueduri si urcari in munti care i-au solicitat mult pe piloti, unele portiuni din zona montana pretandu-se mai degraba unui enduro decat unui rally-raid. Maine, in cea de a cincea zi a raliului urmeaza o etapa in care nisipul isi va spune cuvantul, aceasta fiind numita Nisipurile Ergurilor Cheggaga. Sunt pregatiti pentru categoria moto 155,23 de km intr-o zona care potrivit organizatorilor va oferi cele mai frumoase peisaje din acest raliu.

Raliul Marocului este condus cu doua zile inainte de final de pilotul oficial KTM, Cyril Despres iar urmatoarele doua pozitii sunt ocupate de Marc Coma (castigatorul Dakarului din 2009) si Pal Andreas Ullevalseter.

Prima jumatate a Raliului Marocului, ultima etapa din actualul sezon al Campionatului Mondial de Rally-Raid, a fost una de regularitate pentru echipa romaneasca in ceea ce priveste modul de abordare al probelor speciale. Din pacate insa, si membrii echipei, ca de altfel toti cei implicati in rally-raid, ar fi dorit ca cea de a doua zi a raliului nord-african sa nu fi existat.  In dimineata zilei de 26 octombrie, in urma unui accident rutier, au decedat doi din oamenii care au lucrat la acest eveniment.  Este vorba despre Isabelle Catelin (ERTF) si Mohammed
Berriche (TD Com), doi din oamenii care se ocupau de GPS-urile si Iritrack-urile din raliu. Isabelle era cea care se ocupa de mai multe sezoane de buna functionare a GPS-urilor utilizate in Mondialul de Rally-Raid.

Pe fondul acestui tragic eveniment, ziua a doua a fost si ea scurtata parcurgandu-se 169,47 km din cei 338,94 prevazuti initial. Astfel, pilotii Vectra Racing nu au avut la dispozitie prea multi km pentru a putea urca in clasamentul general, unde la finalul zilei doi ocupau locurile 10 respectiv 25. Insa dupa dunele si zona de viteza de pe Iriki, lacul secat de la sud de Zagora, lucrurile s-au schimbat. Ziua trei le-a dat pilotilor romani posibilitatea sa isi aplice strategia de recuperare.
Asa ca Mani a terminat ziua cu al saptelea timp la general si cu primul de la clasa Productie. Iar in urma acestui rezultat a urcat in clasamentul general al raliului (sunt cumulate rezultatele tuturor zilelor parcurse) doua pozitii aflandu-se acum pe locul 8. La clasa Productie, in schimb, este lider incontestabil fiind pe primul loc atat in clasamentul general al clasei cat si in cel al categoriei Productie motoare peste 450 cmc.

Totusi, pilotului satmarean nu i-a fost de loc usor in etapa a treia avand in vedere ca se afla pentru prima data in zone cu mult fesh - fesh in saua unui KTM 690 Rally (aceasta motocicleta cantareste aproximativ 200 de kg cu rezervoarele pline). Chiar si asa s-a dovedit ca acest model se comporta mult mai bine in conditiile de dune mici, fesh-fesh si treceri prin oueduri (rauri secate) comparativ cu 525 MecaSystem, motocicleta pe care concureaza Marcel Butuza. Acest tip de motocicleta este mai scurt decat 690 Rally si s-a dovedit a fi mult mai instabil in probele din sudul Marocului.

Maine, in cea de a patra zi a raliului, se va rula intr-o zona in care sunt foarte multe treceri prin oueduri cu piatra si prin minele din Bleida.

Întrucât etapa de Campionat Est European care trebuia să se desfăşoare în Turcia, la Edirne, a fost anulată, Adrian Răduţă poate fi numit de acum campion est european de motocros, după un sezon în care a dominat autoritar acest campionat.

„A fost o cursă foarte antrenantă, am alergat împreună cu clasa MX2 ceea ce a dus la o luptă foarte incitantă între primii şase, şapte piloţi. Am fost depăşit de bulgarul Petar Petrov de la MX2 în prima manşă şi de Nikolay Kolev, tot de la MX2, în a doua manşă. Am încercat pe cât posibil să îmi menajez piciorul cu fractura, pentru că la aterizări, din cauza şocurilor aveam dureri şi trebuia să pun călcâiul pe scăriţă” spune Adi Răduţă despre cursa de la Sevlievo.    „A fost un an foarte lung, cu multe antrenamente şi mă bucur că s-a terminat cu bine. În condiţiile în care voi beneficia de un buget suficient, doresc ca anul viitor să mă concentrez pe campionatul german ADAC MX Masters, după ce în prealabil fac un cantonament în Spania, la Malaga şi unul în Olanda, pe nisip” este prima declaraţie de campion a lui Adrian Răduţă.

Julian Răduţă, în plină creştere de formă

După un început de an marcat de recuperarea în urma unei fracturi de claviculă, Julian Răduţă este într-o formă din ce în ce mai bună. Pilotul Top Cross TCS nu este doar mai rapid pe circuite, el reuşeşte să ducă cu maturitate cursele de la început la sfârşit, depăşind momentele dificile şi punându-l la încercare pe campionul en-titre al clasei MX2, Istvan Balasz.   Astfel, în etapa de campionat naţional desfăşurată la Lăzarea, Julian a obţinut cel mai bun timp în calificări şi l-a depăşit pe Istvan Balasz în manşa doi, venind pe locul trei în clasamentul general. Cea mai importantă realizare a lui Julian în etapa imediat următoare, la Sfântu Gheorghe a fost timpul pe tur, cu doar două secunde mai slab decât al campionului maghiar Czuni Laszlo (MX1), care i-a adus primul loc pe podium. În ultima   etapă de campionat naţional, cea de la Sevlievo, Juli a terminat pe locul trei la general, după o luptă intensă cu bulgarul Nikolay Kolev, un bun cunoscător al circuitului.  Julian Răduţă are planuri mari pentru sezonul 2010. Cu un nou KTM 250 SX-F, păstrat la cilindreea originală, spre deosebire de cea mărită care-i permite lui Adi să alerge în MX1, Julian este decis să alerge în campionatul naţional, cel Est European şi în Campionatul European de Juniori.

Dan M. Costescu: “Azi n-a fost o zi prea norocoasa, in a doua curba de la start, plina cu noroi, un spectator a coborat brusc pe trasa exterioara pe care o alesesem, inchizandu-mi practic aceasta optiune.  A trebuit sa derapez un pic motocicleta in noroi ca sa intru pe trasa interioara si sa-l evit. Am pivotat in jurul piciorului stang cu probleme si am simtit o durere destul de puternica in genunchi. Acum schioapat putin dar piciorul este inca incalzit. Cred ca situatia va putea fi evaluata mai bine maine dimineata”

Nu mă plâng de faptul că Delivery vibrează la relanti şi nu am vreo problemă cu motorul său în doi timpi, de doar 50 cmc, care se manifestă destul de sonor. Foarte bine: sunt într-un vehicul comercial, trebuie să simt că lucrez, iar cei din jur trebuie să îşi dea seama că vin.

Tovarăşi, un da hotărât soluţiei taivaneze!

De ce să dai peste 5.000 euro pe o maşină cu care să livrezi pizza sau mai ştiu eu ce paste, să plăteşti toate cheltuielile aferente, când cu 6.200 lei poţi să livrezi în tihnă? După 100 de km de frecuşuri urbane, acul ce indică nivelul de combustibil din pântecele lui Delivery de abia se clintise. Consumul este undeva pe la 3 litri de benzină la sută, iar când vine vorba de costuri de întreţinere, acestea nu mai au pur şi simplu nici o legătură. Cât poate duce Delivery? Cutia de transport, fabricată din aceeaşi polietilenă folosită pentru spoilerele automobilelor, are o capacitate de 150 de litri şi a fost intens testată de redactorii Motociclismo. Marius şi-a făcut cumpărăturile pe o lună, ducând acasă inclusiv un bidon cu apă de cinci litri, eu mi-am adus PC-ul de la service, după care am trecut la abordarea «ştiinţifică»: am luat o duzină de ambalaje de toner, le-am măsurat şi am trecut la încărcat. Au încăput unsprezece cutii cu dimensiunile de 40 X 16 X 11 (L x l x h) iar sarcina maximă recomandată de producător este de 20 de kilograme. Cutia e detaşabilă, are mult spaţiu pentru a fi «branduită» cu un logo de companie şi, opţional, poate include o geantă termică, pusă în funcţiune printr-un buton plasat sub ghidon. De ce se mai cumperi atunci o «conservă», dacă ai de livrat mâncare chineazească, mexicană, vietnameză şi alte specialităţi? Da, ştiu, miroase a publicitate, însă subconştientul meu speră că aşa o să vedem mai puţine matizuri, «pilotate» de nişte tipi convinşi că doar ei sunt în măsură să dribleze traficul din oraşe.

La finalul unei zile grele de muncă, vin concluziile…
TGB Delivery are manevrabilitatea unui scuter obişnuit, pe care şi-o păstrează şi atunci când este încărcat. Motorul său s-a dovedit a fi o adevărată surpriză, fiind comparabil, ca vivacitate, cu ceea ce am văzut pe la «aprilii» şi «vespe». M-am mai lămurit când am aflat că a fost delimitat, ceea ce îmi permitea să accelerez constant până la 70 km/h, ba chiar să duc acul vitezometrului până la capăt, manevră ce nu mi-a mai ieşit de când aveam o Dacia 1310 TX. Suspensiile primesc aviz favorabil din partea mea, Marius e de părere că faţa scutură cam tare pe denivelări, iar frânele ne-au mulţumit pe amândoi, în special pe mine, când mi-a tăiat o maşină calea. Ce am observat eu la suspensii este acea tendinţă a furcii, plus a ghidonului, de a veni înainte, la frânările foarte bruşte, însă fenomenul se manifestă sensibil mai discret decât la scuterele «de buget». Iar acum, a rămas doar să vă mai urez livrare plăcută!

La muncă, nu la citit siteuri!
TGB Delivery este un concept bine pus la punct. Are frână de mână, la fel ca la ATV–uri, două cricuri laterale, ce se pot bloca şi au funcţia de a tăia şi aprinderea. Pe spate găsim două amortizoare, iar cadrul e proiectat special pentru un centru de greutate coborât. Jantele sunt din aluminiu, roata faţă are 14 inch, iar motorul este încapsulat cu mare grijă. Două sugestii am avea pentru producătorul taivanez: să plaseze semnalizatoarele undeva pe cutie şi nu sub aceasta şi să adauge un ceas pe bord, pentru ca băiatu’ să ştie cum stă cu livrarea.

Piatra si foarte mult praf in prima zi a Raliului Marocului
Mani Gyenes si Marcel Butuza au pornit ieri dimineata in prima etapa a raliului din sud-estul Marocului,  avand de parcurs 277,22 km de proba speciala. La final, Mani  Mani Gyenes a ocupat locul 9 in clasamentul general al categoriei moto si locul 2 la clasa Productie, iar Marcel Butuza s-a clasat pe  locul 15 in clasamentul general al categoriei moto si locul 9 la clasa Super Productie.

Piatra si praful au creat dificultati concurentilor, mai ales ca la cea de a doua parcurgere a specialei,  motociclistii au prins din urma masini si camioane care se aflau inca la prima trecere pe traseul acestei etape. Mergand rezervat,  avand in vedere era  prima zi de raliu si nu a mai concurat pe KTM 690 Rally de noua luni, Mani a parcurs cei 277,22 km de speciala in 4h25 minute si se afla la 35 de minute de Jordi Viladoms liderul clasamentului general. Chiar de la primul tur, Marcel Butuza a avut o serie de probleme cu GPS-ul si cu Iritrack-ul insa in tura a doua a aparut si o defectiune la derulatorul de road book. Cu road book-ul care in anumite situatii a trebuit derulat manual, lui Marcel i-a fost destul de greu sa isi mentina ritmul de la primul tur.

Astazi se desfasoara ” etapa fortului Zguilma”, in lungime totala de 557,34 de km, din care 338,94 sunt km din proba speciala. Este  o zi lunga avand in vedere numarul mare de kilometri, insa traseul este unul rapid,  ceea ce face ca aceasta estapa sa fie cea mai simpla de la actuala editie a Raliului Marocului. De-a lungul traseului concurentii intalnesc  multe forturi militare,  trebuind sa fie atenti la cele marcate pe road
book pentru schimbarea directiei de mers. Practic,  aceasta etapa testeaza abilitatile de navigator ale motociclistilor. Exista si foarte multe
zone deschise,  excelente pentru depasiri, insa acestea pot fi in acelasi timp si capcane avand in vedere cantitatea de praf ridicata de fiecare vehicul din concurs.

Mani Gyenes (25.10.2009): “Astazi am avut o zi de acomodare, iar pentru mine a fost destul de greu pentru ca nu am mai concurat cu 690 Rally de la inceputul lunii ianuarie cand am mers in raliul Dakar. Am avut parte de foarte multa piatra si de drumuri inguste care nu ne permiteau sa depasim. Asa ca am pierdut destul de mult timp cand in a doua tura am prins din urma masini si camioane care se aflau la prima arcurgere a traseului. In zonele deschise au fost multe probleme din cauza prafului, au existat momente in care cu greu puteai vedea ce ai in fata.”

Marcel Butuza (25.10.2009): ” Am decis sa merg in acest raliu cu KTM 525 MecaSystem, insa astazi s-a dovedit ca nu a fost o alegere buna. Motocicleta este scurta si in zonele cu multe hopuri este foarte greu de controlat. Astept zilele in care vom avea mai multe dune pentru ca in acele zone acest tip de motocicleta isi face treaba si pot sa recuperez timpul pierdut astazi din cauza problemelor avute cu GPS-ul si derulatorul
de road book.”

Provocarile ridicate de actuala editie a Raliului Marocului sunt  reprezentate de faptul ca se concureaza in probe tip bucla (finisul este in acelasi loc cu startul), parcurse de doua ori intr-o zi. Avand in vedere ca in raliu sunt incluse atat motociclete, atv-uri cat si masini si camioane traseul se schimba in anumite portiuni radical de la un tur la altul si locuri care pe road book nu au fost mentionate ca fiind periculoase devin adevarate capcane.

Atat Marcel Butuza cat si Mani Gyenes au venit in Maroc pentru a-si intra in forma, avand in vedere ca ambii au ratat primele etape ale sezonului din cauza perioadei de recuperare in care s-au aflat dupa interventiile chirugicale suferite in urma unor  accidentari mai vechi. Totusi, Mani ar dori sa se repete istoria de anul trecut, cand in Raliul Faraonilor (Egipt) a castigat o proba sepciala si a devenit primul
roman care atinge aceasta performanta intr-un eveniment din Campionatul Mondial de Rally-Raid.

Dezondamantul il vom afla, insa, vineri 30 octombrie cand se vor sfarsi cele sase zile de concurs si vor fi parcursi 1914,66 km de proba speciala.

Daca sunteti interesati sa urmariti evolutia pilotilor Vectra Racing in Raliul Marocului, puteti accesa http://www.npolive.com/maroc2009/ si introduce nr de concurs:

18 - Marcel Butuza KTM 525 MecaSystem

19 - Mani Gyenes KTM 690 Rally.