Galben extravagant
Este o experienţă foarte interesantă să stai la stop, observând un grup masiv de pietoni ce traversează strada holbându-se la tine. Creşterea stimei de sine pare însă a fi singurul beneficiu real pe care ţi-l oferă Spyder în oraş. Nu mă pot strecura printre maşini şi, ajuns pe nişte şine de tramvai, observ cum trenul anterior se aşază perfect pe acestea. În faţă îi am pe Marius şi Vlad cu Hondele lor în test, iar când ne oprim la semafoare, instalat pe şaua extrem de confortabilă a lui Spyder, adoptând o poziţie specifică unui naked, mă simt un soi de “tata lor”. Am impresia că sunt atât de important, încât Marius îmi atrage atenţia că am o privire de maniac. Aştept să ieşim din Bucureşti. Fluxul de aer care ajunge pe radiatorul plasat înapoia braţului drept al suspensiei triunghiulare suprapuse este minim, iar radiatorul de ulei, plasat în partea stângă, îmi transmite valuri generoase de căldură. Traficul îmi oferă în schimb ocazia să testez cele trei discuri de frână de 260 mm, acţionate de o pedală plasată ca la motociclete. Excelent! Spyder îngheaţă efectiv şi mă proptesc în ghidon primind un ajutor preţios din partea sistemelor ABS şi EBD (Electronic Brake Distribution). Nu tu derapaje, nu tu cascadorii.

Escapism cu iz sportiv
Spyder are un adevărat sistem nervos, reprezentat de o sumedenie de sisteme de securitate, proiectate pentru ca nu cumva cele trei roţi să piardă contactul cu asfaltul. Iar tentaţia de a te învrednici cu gazul este mare. V-twinul mi-a permis să ating 80 km/h în treapta întâi şi nu îşi pierde suflul până nu dublăm această valoare. Spyder se pilotează undeva între un ATV şi un snowmobil, cu o semnificativă implicare fizică din partea pilotului, dacă vrei să mergi sportiv. Deşi e gândit să ofere senzaţiile unei maşini sportive, pe care a cărei capotă ai sta ţinând un ghidon în mâini, nu mi-a venit să fac pe viraje ceea ce făceam cu Clio când eram mai tânăr. Teoretic, ar fi trebuit să mă ajute servodirecţia electronică şi sistemele de control al stabilităţii şi tracţiunii sau cel… antirăsturnare, dar nu am vrut să merg după principiul “încercare şi eroare”. Tot am reuşit însă nişte viraje “meseriaşe” în anvelopa de siguranţă, iar TCS-ul mi-a îngăduit nişte demaraje relativ apocaliptice, cu scârţ şi uşoare şepuiri ale trenului spate.

Senzaţia de a vedea cum una din roţile faţă atinge apexul virajului merită toţii bani şi chiar dacă nu am condus niciodată unul, imaginea unui Caterham îmi revenea constant în minte. Verdictul? O victorie scump plătită a lui Spyder asupra maşinilor sport: acum le poţi încăleca şi ghidona în voie, supravegheat discret de electronică.

Bune abilităţi de tourer
Portbagajul este încăpător, având o capacitate de 44 l şi suportă o încărcătură de 16 kg. Locul pasagerului a fost descris drept încântător de fetele pe care le-am agăţat în test (nu veţi afla niciodată dacă glumim sau nu) şi, opţional, se pot instala diverse accesorii, de la un parbriz touring la suporţi pentru geunchi sau chiar o tobă sport. Bordul oferă toate informaţiile de care ai nevoie, plus treapta de viteză şi temperatura ambientului. Ciudăţenii: acul turometrului se învârte în sens invers acelor de ceasornic şi odometrul poate afişa şi orele de funcţionare. Noi ne-am dat vreo patru şi a meritat fiecare minut, mai ales că nu plăteam benzina: 10 litri a consumat Spyder, de undeva, nu departe de Giurgiu, până la redacţie. Ecartamentul de 1.308 mm îşi pune amprenta asupra stabilităţii pe viraje.

text: Marc Sandu, foto: Dragoş Savu